AFARII DIN DESERT

In ciuda conditiilor sale aprige,Depresiunea Danakil "gazduieste" cateva triburi nomade: afarii sau,cum ii mai numesc alte populatii din zona,danakilii.In arsita ucigatoare,in peisajul desertic,ei traiesc in principal din doua activitati:cresterea nomadica a animalelor si adunarea sarii.
De secole,sarea din Karum constituie sursa de trai a afarilor; inarmati cu prajini lungi,ei desprind blocuri din stratul gros de sare si le modeleaza sub forma unor caramizi pe care le transporta apoi spre diverse zone din nordul si estul Africii.Multi afari urmeaza inca traditiile stramosesti,deplasandu-se dintr-un loc in altul impreuna cu turmele de capre,oi si camile.
Afarii sunt oameni aratosi,inalti,zvelti si vigurosi.Femeile sunt frumoase si isi poarta cu gratie rochiile lungi,maronii.Barbatii poarta o fasie de panza alba in jurul salelor si pe deasupra o toga,fiind inarmati cu cate un pumnal lung,cu lama lata,si o sulita sau o carabina.
Femeile si copiii mana turmele in deplasarea comuna de la un loc de pascut la altul.Afarii traiesc aproape numai cu lapte si carne,astfel incat o seceta indelungata risca sa aduca moartea prin infometare printre oameni si animale.