POPULATIA NOMADA

Populatia nomada de vanatori si culegatori san(sau bosimanii) traiau odata in intreaga regiune sudica a Africii,dar influentele externe i-au restrans teritoriul la actualul Kalahari,ultimul sau refugiu.Astazi mai exista doar aproximativ 55 000 de bosimani,iar dintre ei abia 2000 mai traiesc exclusiv din vanatoare si culegerea de plante.
Bosimanii sunt,probabil,cei mai devotati ecologisti de pe Terra;ei cred ca,daca nu trateaza natura cu respect,risca sa starneasca mania Fiintei Supreme.De aceea vaneaza si culeg exact atat cat le trebuie pentru a supravietui.Cam de inaltimea pigmeilor din Africa Centrala,au fese mari,foarte proeminente,si coapse vanjoase,care servesc drept"camara de provizii",aici depozitandu-se hrana consumata in cantitati mari in perioadele de belsug.
femeile si copiii isi petrec cea mai mare parte a timpului culegand plante suculente si prinzand animale mici,pe care le mananca.Orice copil San cunoaste si deosebeste 200 de plante diferite.
Barbatii sunt vanatori excelenti.Varfurile sagetilor pe care le folosesc sunt inmuiate intr-o otrava preparata din pupele unor specii de purici.

FELINARUL BOSIMANILOR

O planta bine adaptata la soarele si la furtunile de nisip din Desertul Kalahari si din Desertul Namibiei este "felinarul bosimanilor", numita asa deoarece tulpina ei rasinoasa este inflamabila si,daca e aprinsa,arde cu o flacara vie.

Planta nu depaseste 10-15 cm inaltime,iar tulpina ei groasa e intesata de spini lungi.Florile au forma unor cupe delicate,roz sau purpurii.Cand sunt arse,frunzele uscate ale plantei emana un miros placut aromatic asemanator cu smirna.In secolul al-19-lea,o specie de "felinarul bosimanilor" era folosita de hotentotii din Africa de Sud ca remediu impotriva diareei.

INSECTA ONYMACRIS

Noaptea,o ceata fantomatica se aduna deasupra dunelor  de pe Coasta Scheletelor.O insecta  Onymacris neagra urca pana pe creasta unei dune,unde ceata e mai densa,isi inclina capul spre sol si asteapta pana cand ceata incepe sa i se condenseze pe spatele curbat.In cele din urma se aduna destula apa pentru a forma o picatura,care luneca la vale,spre gura insectei.
Lepidochorele aduna umezeala continuta in ceata sapand un fel de sant cu margini netede,in unghi drept fata de directie de coborare a cetei.Stropii mici de apa condenseaza pe margini si se aduna in sant,formand o "adapatoare".
Ceata este benefica si animalelor mari.Vipera de desert isi sterge solzii cu gura pentru a aduna apa depusa pe trupul ei.Unii oameni izolati aici au supravietuit lingand picaturile de apa depuse de ceata pe aripile metalice ale avionului.
Exista si o planta asemanatoare unui monstru dintr-un roman SF ,care aduna ceata noptii: welwitschia.Frunzele sale late,care se ridica pana la 3 m deasupra solului,absorb umezeala din aer prin milioane de pori.

HIRAXUL

Suieraturi sonore se aud in noapte pe pantele impadurite ale muntilor Viruga,teritoriul hiraxului de copac,de marimea unui iepure.Aceste animale galagioase ies din vizuini in special noaptea; "vocabularul" lor include semnale de pericol,strigate de chemare si chitaituri de delimitare teritoriala.
In ciuda dimensiunilor reduse,animalul se inrudeste indeaproape cu elefantul.

ARBORII ACACIA

Arborii acacia si diversele tipuri de cranguri domina savana est-africana.In ciuda spinilor ascutiti,acestea constituie hrana multor animale-antilopele mici,precum dik-dik,si gazelele Thomson mananca mladitele tinere,animalele mai mari,ca antilopele impala,se delecteaza cu tufarisuri,iar elefantii si girafele prefera copacii.
Pe langa hrana,salcamii au multe alte intrebuintari:stalpi,rafturi,parasolare,umbrele  si case.
Leoparzii se ascund pe ramurile inalte pentru a-si pandi prada,iar dupa o vanatoare reusita isi aseaza "proviziile" la bifurcatia unor crengi,pentru a le feri de hiene.Leii se odihnesc la umbra frunzisului,iar serpii se strecoara printre crengi,cautand cuiburile pasarii-tesator si puii acestora.
Gogosile viermilor de matase si moliile atarna de ramuri.In timpul imperecherii ,femela este inchisa in cocon,dar masculul ramane afara,fiind expus atacurilor unor furnici care traiesc in interiorul unor umflaturi la baza spinilor.
Furnicile apara acacia impotriva insectelor mancatoare de frunze,dar nu pot opri alti invadatori,precum cercopitecii,care rup tecile incovrigate si mananca semintele dinauntru.
Semintele mature,inghitite de animale precum elefantii si antilopele impala,sunt inmuiate de sucurile digestive ,care astfel le ajuta sa germineze,iar gandacii de balegar le ingroapa in pamant.
Astfel,un nou arbore acacia va veni pe lume.

DRUMUL LUNG SI ANEVOIOS

Henry Morton Stanley(1841-1904) a decis sa exploreze fluviul Congo atunci cand a aflat despre moartea lui Livingstone,in 1873.
Stanley era un mare admirator al exploratorului scotian inca de la celebra lor intalnire din 1871 cand,in calitatea sa de corespondent al ziarului New York Herald,a fost trimis in cautarea acestuia.
Stanley a pornit de pe tarmul estic al Africii insotit de 350 de oameni,in noiembrie 1874.Expeditia s-a indreptat mai intai spre Lacul Victoria,ducand cu ea o ambarcatiune mica,dintr-un singur trunchi de copac,numita Lady Alice.Cu es,Stanley a strabatut lacurile Victoria si Tanganyika,stabilind ca nici unul dintre ele nu-si varsa apele in fluviul Congo.
Cand au ajuns la Nyangwe,pe Congo,in octombrie 1876,Stanley l-a angajat pe negustorul de sclavi arab Tippu Tib si a pornit spre nord,insotit de 1000 de oameni.
Inaintarea a fost lenta si dificila,arabii parasindu-l in decembrie,dupa ce strabatusera 320 km.Stanley a achizitionat cateva canoe si si-a continuat drumul pe apa si pe uscat,luptandu-se cu vartejurile si purtand vreo 30 de lupte cu triburile din zona.numai 114 oameni din echipa initiala au reusit sa ajunga la ocean,in august 1877.

PASARILE FLAMINGO

Pasarile flamingo se imperecheaza tot timpul anului,dar mai cu seama dupa ploaie.Ele isi continua saptamani intregi dansul de curtare,construind apoi impreuna colonii imense de cuiburi din namol.

Din ouale depuse,unul sau doua de fiecare cuplu ,ies puii o luna mai tarziu.Dupa o saptamana petrecuta in cuib,puii cenusii pufosi se aduna in "crese" uriase,in care parintii vin pentru a-i hrani cu "laptele"rosiatic din gusa.

Pana cand incep sa zboare,la varsta de 11 saptamani,puii sunt amenintati de pradatori precum vulturii pescari.